M-am hotărât să merg în cele din urmă.
Nu ştiu ce căutam acolo. Am stat aproximativ 30 de minute.. Îmi făcea plăcere să stau şi să privesc asfinţitul. În cele din urmă m-am hotărât să plec.
La naiba! Ce am căutat acolo? Era de aşteptat că nu va venii. De parcă ar fi prima dată când mă lasă cu ochii în soare. Mă pregătisem să plec.. când..
-Salut, Claudia!
-Bună..
-Îmi pare rău. Nu trebuia să procedez aşa.
-Nu mai spune. Chiar nu trebuia?
-Ştiu că eşti supărată, dar.. te rog să mă înţelegi.
A urmat o conversaţie tensionată. Nu are rost să o înşir aici. Nu trebuie. Vroiam să plec mai repede, deşi.. ceva mă oprea. Nu ştiu ce anume, dar era acel ceva.. acel ceva care nici până în momentul de faţă nu dispăruse. Am simţit o dorinţă nebună de a-l îmbrăţişa. Iar în cele din urmă instinctul a câştigat bătălia cu raţiunea.
Totul a fost adus la viaţă. Chiar şi cel mai nesemnificativ sentiment..
-Salut, Claudia!
-Bună..
-Îmi pare rău. Nu trebuia să procedez aşa.
-Nu mai spune. Chiar nu trebuia?
-Ştiu că eşti supărată, dar.. te rog să mă înţelegi.
A urmat o conversaţie tensionată. Nu are rost să o înşir aici. Nu trebuie. Vroiam să plec mai repede, deşi.. ceva mă oprea. Nu ştiu ce anume, dar era acel ceva.. acel ceva care nici până în momentul de faţă nu dispăruse. Am simţit o dorinţă nebună de a-l îmbrăţişa. Iar în cele din urmă instinctul a câştigat bătălia cu raţiunea.
Totul a fost adus la viaţă. Chiar şi cel mai nesemnificativ sentiment..
Felicitari!
RăspundețiȘtergere